Voi câte posturi țineți pe an?

Se ţin posturi care asigură spitalizarea, după festinul de Ţiganiada. Se adună litrii de băutură, fără număr, şi se rostogolesc burţile pline, între cârciumi şi vizite de familie. Nu pot fi de acord cu faptul că trebuie să recunoaştem în contemporaneitate bucuria din ceremoniile strămoşilor noştri. Fastul de azi pare să amintească prea vag de natura umană, cu vitalitatea specifică, căci se orientează mai degrabă spre jocuri sociale şi economice defecte.

Cum să ne salvăm oare prin grosolănii sau desfrâu? Mai ştim ce sărbătorim? Ne amintim divinităţile păgâne, strămoşi ai sfinţilor amintiţi astăzi? Atitudinea propusă şi impusă de sărbătoare nu vizează acum decât rătăcirea omului. El se convinge că participă la propria salvare însă este din ce în ce mai departe de celebrarea începuturilor timpului, implicit a istoriei sale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *