Intr-o zi lucrurile au inceput sa se schimbe

Ma tot miram cum de poate veni cineva la mine si sa se uite cu drag si sa-mi vorbeasca frumos sau sa ma ia in brate. Ma simteam invalida, blocata intr-o camera fara iesire. Era multa tristete in lumea mea, multa durere, vinovatie si ma simteam o mare ipocrita. Cum pot sa daruiesc daca nu ma iubesc? Asteptam ca iubirea sa vina si degeaba venea pentru ca eu fugeam de ea. Nu stiam cum sa o integrez in haul din mine. A trebuit sa invat sa ma accept asa cum sunt. A trebuit sa invat sa nu ma judec si sa descopar frumusetea din umbra.

Iubirea este mai puternica decat orice lupta interioara, mai puternica decat mintea, durerea, umbra, masca, tacerea… S-a produs o alchimie magica in interiorul meu, cand cineva m-a luat pentru prima data in brate neconditionat. In mine se desfasura o mare batalie si la sfarsit am cedat… Am primit! Lacrimile au inceput sa curga neincetat in timp ce realizam ca merit, ca sunt perfecta asa cum sunt si ca ma iubesc. Dupa ceva timp am reusit sa ma uit in oglinda si sa-mi spun ca ma iubesc si ma accept! Ii sunt recunoscatoare acelei persoane care a stiut sa-mi ofere o imbratisare cu rabdare si iubire si care m-a ajutat sa invat sa primesc. Iti multumesc, Nicoleta!

A primi inseamna a te iubi pe tine, a realiza ca meriti. Drag prieten, deschide-ti inima si primeste frumusetea din jurul tau. Nu mai intrerupe cercul, avem nevoie unul de celalalt.

Cand a fost ultima data cand ti-ai dat voie sa primesti? Cand ai realizat ca ai dizolvat bariera intre tine si ceilalti? Cand a fost ultima data cand ti-ai ascultat impusul de a lua pe cineva in brate, sa spui te iubesc desi asta te face vulnerabil?