Cu susul in jos

“Oamenii cred că ştiu ce este iubirea. În realitate, nu ştiu. Din această neînţelegere se naşte gelozia. Prin “iubire”, oamenii înţeleg un fel de monopol, o formă de posesivitate, fără să înţeleagă une din cele mai simple realităţi ale vieţii: în clipa în care posezi o fiinţă vie, ai ucis-o. Viaţa nu poate fi posedată. Nimeni nu poate ţine viaţa într-un pumn încleştat . Dacă vrei să te bucuri de ea, trebuie să ţii palmele deschise. După ce iubirea se aprinde cu adevărat, gelozia şi posesivitatea dispar pur şi simplu. Veţi fi surprinşi să constataţi că au dispărut , la fel ca atunci când aprinzi o lumânare şi te întrebi  unde a dispărut întunericul din cameră. Întunericul nu poate fi găsit cu ajutorul luminii, pentru că dispare pur şi simplu. El nu era altceva decât absenţa luminii. La fel, gelozia este absenţa iubirii.”( Emoţiile – OSHO)

Da, are imensă dreptate acest citat. Atunci când am văzut coperta pe care scria asta, m-am “îndrăgostit” imediat de această carte. Şi ca şi când lucrurile nu puteau merge mai rău, mi-a căzut în cale această carte. Am început de azi să o citestc şi este nemaipomenită! Am avut un week-end de pomină şi un început de săptămână mai rece ca ţurţurii de la casa lui Chuck Norris, dar după multe cugetări am avut mici revelaţii şi acum îmi este mai bine. Sunt fericit pentru că acum s-a aşternut puţină pace şi ordine în viaţa mea şi în relaţia mea pe care era să o pierd din nimic.
Vă recomand cu drag această carte!